duminică, 29 noiembrie 2009

Vremuri mult mai bune...

Dupa "lupte seculare ce au durat 30 ani", in care am functionat la foc mocnit, nestiind incotro sa o iau, ce vreau si ce nu vreau, unde vreau sa ajung si ce vreau sa las in cale, m-am decis:

- am chef again de design, vreau sa invat mau mult

- mi-e dor de oameni, prieteni cu care sa povestesc 

- vreau sa ma dezvolt

- sunt foarte multumita de ce am facut pana acum

- simt ca are ce sa imi ocupe timpul

A trecut cam mult timp de cand nu v-am mai tinul la curent cu "noile descoperiri geografice" din viata mea, acum sunt din nou AT YOUR SERVICE si cu chef de munca, viata si fun.....

Asa ca I'M  BACK...

Va pup, mai vorbim !

vineri, 6 noiembrie 2009

Coco are nevoie de ajutor

Constantin Botezatu - Voluntar AIESEC Sibiu
Absolvent al Facultatii de Inginerie "Hermann Oberth" din Sibiu-Calculatoare

La doar 23 de ani a fost diagnosticat cu o forma agresiva de cancer, care a inceput cu o masa tumorala retroperitineala si a cuprins mai multe organe: rinichiul drept, ficatul, duodenul, pancreasul.
Ar avea o sansa la o clinica in Turcia, pentru care este nevoie de suma de 50.000 Euro

TREBUIE SA IL AJUTAM

 
Date Contact
Persoana de contact: Ruxandra Calinoiu
Cont: RO73ABNA0000001001312457
Banca RBS BANK, sucursala Sibiu

Contul este in lei, euro si usd. Pt cei din strainatate trebuie sa folositi si swift code ABNAROBU

Pentru alte informatii referitoare la starea lui Coco, trimiteti un mail prietenului sau Sergiu munteanu.sergiu@yahoo.com, sau lui Benny benny.presecan@ymail.com


Haideti sa-l ajutam impreuna pe Coco!!!


sâmbătă, 31 octombrie 2009

LaCurent...by Laura Munteanu

Imi cer scuze pentru dezinteresul fata de dorinta Dumneavoastra de a fi la curent cu ultimele stiri mondene, dar lipsa acuta de internet nu a facilitat deloc relatia mea cu "dansul".

Trecand la lucruri mai normale, trebuie sa fac echilibristica pe scaun langa geam, cu laptop-ul plasat "in dunga" pe pervazul geamului pentru a-mi putea citi niste amarate de mailuri. Ce sa-i faci, cica suntem studenti si trebuie sa ne descurcam cu ce avem. Greu e, Doamne, cand numarul de telefon al RDS-ului nu e la indemana...

Ce-am mai facut in ultimele zile.......

PAI 

1. am depus muuulte CV-uri, am nevoie de job

2. am aplicat la niste internship-uri, dar cica "cerintele mele nu se potrivesc cu cele ale companiei", ete scartz !

3. sunt INDUCTION DRIVER in AIESEC (si imi pare rau ca nu "va" tin la curent cu noile noutati, nu, Stefanutzx?)

4. abia astept sa imi cunosc echipa de bobocei...

5. STAU, mananc, STAU, mananc, mai merg la faculta, STAU 

6. e foarte tare sa nu ai griji, sanatatea e mult mai putin subreda

7. apartamentul unde stau este super tare, colegele sunt foarte funny, crazy si tot tacamul, numai ca in fiecare zi trebuie sa sunam proprietarii ca ni se mai strica cate ceva,  termopanele sunt puse ca bau-bau, masina de spalat e putin cam afectata de piatra si ani, centrala mai face figuri....in rest e totul ok, sper!


Imi pare rau ca nu am acceptat sa merg la Bucuresti la un program de training-uri in antreprenoriat. Dar master-ul nu scapa, tot il fac la Bucale...

Na ce sa va mai zic...aaahhh, am terminat sezonul 2 din "Gossip Girl"


Va pup si la multe chestii faine...

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Oportunitate unica, in fiecare an

Odata cu inceperea anului tuturor persoanelor cu simtul creativ li se zbarleste parul pe spate in asteptarea postarii brief-ului oferit de companii, special pentru OLIMPIADELE COMUNICARII. 

"Olimpiadele comunicarii" se desfasoara pe mai multe domenii, fiind nevoie de o echipa de 5 persoane. Intrucat grupa are, deocamdata, 3 persoane, vreau sa ma simt privilegiata ca veti dori sa va alaturati grupei  noastre.

 

Suntem persoane duse cu pluta, fara cale de intoarcere, open-minded, nu cu vedere de cal, fara prea multa rusine si cu dor de munca. O sa innebuniti langa noi!

Asadar, declar DESCHISE aplicarile.......ACUM    !

Pentru mai multe informatii, lauramunteanu89@yahoo.com sau telefon (personal).

www.olimpiadelecomunicarii.ro

duminică, 4 octombrie 2009

Zbarrrr...

3...2...1...CLUJ

joi, 1 octombrie 2009

Lumea intr-o zi

     Rupunuc se trezeste la rasaritul soarelui, isi contempleaza armele si decide sa ia ciocanul din piatra ascutita, cuiul imens si pietricelele legate intre ele cu ata. Isi leaga pielea la mijloc si porneste la vanatoare. Dupa o zi istovitoare, Rupunuc ajunge acasa. Farfalia, sotia sa, cu capul plecat, ia prada din mana sotului sau si o azvarle pe foc. Pulpa de mamut se prajeste, il cheama si pe micutul Spocodril sa se infrupte din mancarea adusa de mascul. Mancarea se termina, Rupunuc o apuca pe Farfalia de umar si o trage in pestera, de unde, peste noua luni, va pasi Spocomor.

     Cand soarele se afla drept pe cer, Rupunuc isi paraseste din nou sotia, de data aceasta isi ia sulita, coiful, scutul, precum si cizmele, ca doar are de luptat cu gladiatorii Imperator-ului. Invingator, pleaca ingamfat spre insula sa, unde este asteptat de Farfalia cu ambrozie si nectar pe patul incalzit cu cateva momente in urma de Zeus. Daca s-ar fi uitat mai atent, ar fi observat ca, pe raul pe unde este condus de alaiul sau plutea un cosulet cu micutul Polimach, nascut din minunata sa sotie si Zeus. Ajuns, isi vede sotia supusa si o imbratiseaza cu foc, urmand ca, peste noua luni sa se nasca un nou gladiator.

    Lordul Rupunuc se trezeste, isi ia spada, armura si pleaca la duel. Isi manuieste spada cu cea mai strasnica indemanare, dar vai!, este infrant de Lordul de LaBois. Mai mult tarat si plin de sange, Lordul Rupunuc ajunge acasa unde sotia, preamult iubita, l-a asteptat linistita, fara nicio putere, a dat ordin sa se taie trei purcei de lapte pentru a-si hrani istovitul sot. Obosit si plin de rani, sotul rupe minunata rochie-n crinoline a Farfaliei si ii daruieste un prunc, ce isi va razbuna tatal cand va fi un lord. 

                     ....

                     ....

                     ....

      Imediat, Farfalia isi imbraca noul suit achizitionat de la Versace, incalta pantofii Prada, face ordine printre contractele si proiectele de finantare stocate in notebook-ul sau si iese grabita pe usa pentru a nu intarzia. Nu are probleme cu traficul, caci in al sau Volvo timpul trece mai repede. Ajunge la birou, incheie cele 3 contracte stabilite pe ziua de astazi si merge la o cafea cu una dintre colege. Dupa ce isi verifica agenda, observa ca are timp sa manance. Isi suna sotul, care asteapta noi ordine, si ii spune ca peste 30 minute va fi acasa si ca ar manca un gratar cu legume. Sotul o asteapta acasa cu gratarul proaspat facut. Farfalia mananca, isi verifica agenda si pleaca grabita, inca mai are timp sa ajunga la sedinta. Rupunuc o intreaba fugitiv: "N-ai chef de....", Farfalia intrerupandu-l in graba "Diseara, diseara". Rupunuc motaie la televizor, cand este sunat sa faca o salata, dar el este fericit pentru ce va urma: Farfalia ajunge acasa, mananca salata si se arunca in pat, istovita.

                              The End...

        Fragment extras din "Enciclopedia Culturii Lauriene", sectiunea "Relatie femeie-barbat de-a lungul epocilor"

luni, 28 septembrie 2009

Omul, mamifer inconstient

     

      In urma cu ceva timp am avut o ocazie "extraordinar de mirifica": am fost selectionata, in cadrul facultatii, sa realizez un sondaj de opinie in randul femeilor insarcinate, "Fumatul la gravide". Cu frigul indurat pe holurile Clinicii de Ginecologie (nu Stanca, cealalta), cu urechile lungite de curentul ce tragea pe la geamuri, cu sistemul imunitar la pamant, provocat de trezirile dimineata devreme pentru a ajunge sa "chestionez" doamnele cu burtica, am strans din dinti si m-am dus sa pun intrebari.."Si, ati fumat in primul trimestru de sarcina?...Are cine sa va ajute cu copilul?"...niste intrebari de toata jena adresate unor femei care inghetau la fel ca pixul meu din mana, in halat de baie, unele, saracele, cu sulul de hartie igienica in mana, tremurandu-le picioarele de "treburile lor"...

        Dar nu chinul meu e mai important, ci faptul ca IMI PARE RAU CA NU AM CONTINUAT STUDIUL, pur si simplu mi-a fost mie rusine sa mai merg sa le stresez pe saracele doamne cu prostiile mele...dar, revin. Daca as fi continuat studiul as fi fost foarte stupefiata sa aflu ca, teoretic, femeilor le este rusine de viciile pe care le au, chiar daca pun pe planul secund sanatatea "viitorului" micut. Spun teoretic intrucat, in urma cu aproximativ o saptamana, in timp ce-mi faceam obisnuita alergare prin parc, vad doua doamne (cu toate ca as vrea sa le numesc altfel, nu as dori sa fiu eu cea fara scrupule) ce impingeau fiecare cate un carucior cu niste "pui" miculuti si draguti. Cand ridic ochii, efectiv "imi cad ochii" pe ditamai tigarile cu care se delectau doamnele.

        Pai bine, bai frate, am copil in carucior si pip ca turcu? Iar dupa ce sting tigara ma duc sa ma bocesc la medic ca "nu stiu ce are puiul meu", ca nu respira bine? Si pana astept la rand la spital mai ies si afara si mai bag una...ca deh..sunt STRESATA.

        Dar, in paralel, ne batem cu pumnu'n piept ca suntem mame responsabile si femei de afaceri. Nici nu ma mai mir ca ai nostri minunati copii zac pe scarile spitalelor si, mai nou, ale clinicilor private de fac gaura in ciment la ce greutate au si probleme de sanatate.

        

marți, 15 septembrie 2009

Jurnal de bord - Ep.38, "Final de expeditie"

      Na ca se termina vacanta! Asta a fost cea mai tare, cea mai relax vacanta. Nici cand eram in liceu nu frecam menta asa cum am facut vara asta. Ce-i drept, m-am pricopsit cu multa menta de ceai...

    "Daca ar trebui sa caracterizati intr-un singur cuvant atmosfera acestei vacante, care ar fi acela?" - MENTA ! 

     Finalul verii mi-a deschis ochii in multe privinte si m-a determinat sa imi trasez foarte clar ceea ce vreau de la anul viitor. Imi este foarte usor sa ma decid pentru ca acum stiu ce am de facut.

    deci imbatranesc...

 Incerc sa imi aduc aminte ce cuvinte am auzit EXCESIV in acesta vara: 

comunicare

sansa

"nu se merita"

hai, fata

ioi (pe care am inceput si eu sa il folosesc)

gazda

nu am bani

nu

...........mai scriu daca imi mai aduc aminte.

Mi-e dor de CLUJ. 

joi, 10 septembrie 2009

Viata...

Adjudecat!! MA AFECTEAZA CRIZA... (am zis)
Am lipsit din "bloggereala" o perioada mai indelungata, maseaua, bat-o vina!
Ce-am mai facut eu prin minunatul burg al Sibiului de cand nu ne-am mai bloggerit...
In perioada 28 - 30 August, citadela fascinanta a lui Herman a gazduit Festivalul Medieval "Cetati Transilvane", unul dintre manifestarile care incearca din rasputeri sa readuca aerul medieval al vechii cetati demult apuse. Spun "incearca din rasputeri" intrucat, in ultimii ani (trebuie sa mentionez ca de prima editie a festivalului ne-am bucurat in 2001) acest aer medieval este poluat cu o concentratie din ce in ce mai mare de kitch, valoare comerciala si multe altele. Daca in primii ani iti era mai mare dragul sa participi la festival(lumea era imbracata in haine specifice, produsele alimentare, precum si non-alimentare erau amplasate cu cap, iar comerciantii erau alesi dupa spranceana), acum totul a devenit un "fas" medieval. DE CE?
Din cateva motive:
1. participantii, care sunt insarcinati cu distractia si implicarea publicului la activitatile lor, incep sa vada partea financiara a manifestatiei si, implicit, nu isi mai dau interesul sa ii impresioneze cu jonglerii, jocuri cu foc, dansuri medievale sau scenete;
2. publicul vizat(ca doar nu o face festivalul doar pentru ei, sa isi masoare puterile) prefera sa se cuibareasca la o cafea, la terasa sau acasa, decat sa mai iasa afara pentru un festival;
3. comerciantii (nu vreau sa fiu rautacioasa, dar...) habar nu au de marketing, de modalitati de promovare. Daca pana acum cativa ani, unii dintre ei ieseau din "cosmeliile lor medievale" si urlau "Lume, Lume...Floarea Medievala pentru Domnita Sufletului Tau!" sau " Hai sa-ti spun norocu-n ceapa", acum lumea sta pe banca si asteapta sa vina cumparatorul.


Din punctul meu de vedere, declinul acestui festival va surveni din ce in ce mai pregnant in anii ce vor urma, pana cand nu va mai fi organizat. Tot din puctul meu de vedere, acest lucru se va intampla din vina noastra, a tuturor oamenilor. De ce? Pentru ca noi putem schimba ceva, putem cere mai mult de la acest Festival Medieval, putem oferi mai mult, ne putem implica in organizarea lui, putem da idei de scenete, daca vom continua la nesfarsit sa fim NEPASATORI si SA ASTEPTAM totul sa pice, toate incercarile celorlalti de a ne face sa ne simtim bine vor esua.

Probabil va spuneti acum "Bine, mai fata, tu palavragesti atat de implicare si alte cele, dar tu ai incercat sa faci aceste lucruri?"...Ei bine, DA, am incercat si chiar am reusit. Am activat intr-una dintre trupele de arta medievala, insarcinata cu distractia publicului prin diverse practici medievale. Asta dovedeste ca stiu cata munca implica punerea la cale a unei scenete de acest fel, chiar si a unui festival. Dar "Hai sa facem un festival trasnet!" a fost inlocuit cu "Las' ca merge si asa!" sau "No lasa ca e de ajuns..", toate acestea ducand la ceea ce a ajuns acum.

Asadar, acest exemplu nu se limiteaza doar la Festivalul Medieval "Cetati Transilvane" din Sibiu, ci la intreaga noastra existenta.

HAI SA INCERCAM SA II REDAM SIBIULUI AERUL MEDIEVAL!

joi, 3 septembrie 2009

Roman de dragoste virtual

De curand am citit o carte, un roman mirobolant.
Romanul trateaza tema iubirii dintre preafrumosul programator web, novice in ale webdesign-ului si limbajul in sine. Actiunea se petrece in lumea nebanuita a virtualului, singurele lucruri necesare materializarii acestei povesti de dragoste fiind un pc si PHP v.5 instalat pe el.
Dupa primele pagini, cititorul experimentat in ale PHP-ului va considera ca este cea mai usoara lectie si va dori sa o aprofundeze, pe cand cititorul fara pic de cunostinta va dori sa o ia la fuga mancand cartea pe gratar, cu garnitura de legume afumate.



Romanul: Steven HOLZNER - "Initiere in PHP 5", ed. Teora, Bucuresti

marți, 1 septembrie 2009

Din ciclul "Toata lumea are blog, hai sa am si eu..."

Aparitie: 30.08.2009
Editura:(Polirom,Iasi) Blogger

Ideea blogului a venit asa:
-Accesez www.olimpiadelecomunicarii.ro, pentru inscrierea la acest "tip" de concurs se cere pagina personala sau blog, zic "OK", pana in primavara cand se coace brief-ul mi-oi face si eu blog.
-Intru pe un site cu concursuri de grafica, imi storc ochii la citirea "minunatului" brief alcatuit din n-spe mii de link-uri, mi se blocheaza my wonderful pc de la cate site-uri am accesat, iar in "fundul"(ca altfel nu am cum sa zic) paginii, cu fonturi de 8, scrie "lucrarile vor trebui postate pe blogul personal", zic "OK", mai e pana cand se termina concursul, am timp sa-mi fac blog.
- Ca tot studentul fara bani, in alt oras, intru pe BestJobs in cautare, mai mult plictisita decat entuziasmata, de un job care sa imi convina si vad mare "WEB DESIGNER". Gata! Asta e sansa mea, trebuie sa aplic! La superbul, inegalabilul, extraordinarul interviu online.."daca aveti un link spre un portofoliu personal, va rugam sa il postati".

Paharul este plin, bulbucii de nervi se maresc din ce in ce mai mult si intru pe www.blogger.com
Asta ca vorba aia "Lasa pe poimaine ca poate nu mai trebuie".

Paragraf extras din "Enciclopedia Culturii Lauriene".

duminică, 30 august 2009

XXX. XIII. MMIX d.Hr

No daca-i musai, HAM !

Din anevoioasa, lunga, superba(yeah right) expeditie pe taramul calcat in picioare al "Virtualului" am retinut in sfarsit ca daca vreau sa am cu ce ma mandri, trebuie sa imi bag nasul peste tot...
Asadar, am blog. Fleosc !
"Postez, deci exist!"